ROST… de Bradut Florescu

Sursa foto: Google+

Dintr-o eroare voită sau nu acest text a fost atribuit lui Dan Puric, dar autorul real este Braduț Florescu care l-a publicat în 16 martie 2010. Mea culpa că am participat și eu la o promovare eronată, dar acum o să repar eroarea făcută.

Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de forma și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

La fel se întamplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamagit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e ușor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întamplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzica, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri.

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința.

Bătrânii.  România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de functionari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flamânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afara iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generatii care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul.  Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dăcă se întamplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”.

La noi chestia asta se numeste “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege si, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară!

Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag aștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gangavii și pe toți puturoșii aștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de puscării sau de cămine culturale. Pe toți aștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Credința.  O mai poartă doar batrânii și tăranii, câti mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de cmâp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii aștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd si țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un “Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să raspunzi la mobil. Scuze, domnu părinte, e urgent.

Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă aștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se marită. Baieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri.

Sună-ti bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.

( sursa > Bradut Florescu)

În final vă recomand să citiți cartea “Cine suntem” a lui Dan Puric care mi-a plăcut foarte mult chiar dacă nu are nimcio legătură cu Rostul lui Raduț Florescu. Dan Puric pune ca de obicei accentul pe rană, fără să arunce cu noroi tipic românesc.

(Visited 12 times, 1 visits today)

Nu ratați:

Tweets

Follow @cuibus on twitter.

Cuibus Written by:

Photo, Food, Wine, Travel, Globetrotter, “U” Cluj, Dacia, Cluj-Napoca, Transilvania, Freelancer

Leave a Reply

24 Comentarii la "ROST… de Bradut Florescu"

Notify of
avatar
medic dentist
Vizitator

principii principii si iara-si vise ce nu se va implini niciodata

Silviu Covaci
Vizitator
iertati, dl cuibus, dar daca nu ati schimbat foto lui DP–de la inceput– see you una de-a lui Bradut Florescu, degeaba v-ati laudat ca reparati greseala! sunt , inca, destule confuzii pe net privind autorul adevarat…. si poza lui DP, in locul celei a lui BF mentine confuzia (prin impactul vizual f. puternic al marimii sale ce capteaza atentia)! Multumesc tuturor celor care vor fi extrem de precisi in tot ceea ce fac, pt. a mai risipi ideea prezentzei atator incompetenti in societate si pe care ii intalnim la tot pasul! Desigur…cei de fatza se exclud, mai ales ca subiectul… Mai departe»
bradut
Vizitator

🙂 L-a preluat cineva de la mine fara sa precizeze sursa sau autorul. Altcineva l-a preluat presupunand ca a fost scris de Dan Puric. L-a semnat Dan Puric si s-a propagat asa. Romania.

bradut
Vizitator

Eu nu preiau texte, Lucian. Multumesc ca ai pus sursa.

Brad Florescu
Vizitator

Pune si sursa, Lucian. Daca n-o ai, ti-o dau eu: http://bradut-florescu.blogspot.com/2010/03/rostul.html.

Renata Covas
Vizitator

in Canada sau in Italia, see you sau fara piscina, tot dezradacinati suntem; de ai nostri guvernanti, si de noi insine, ca i-am lasat.

Sabina Gurbina
Vizitator

de citit..

Mi Ciornea
Vizitator

Da….cel putin de citit..

Geanina Popescu
Vizitator

…cel putin de citit!

Popescu Manuel
Vizitator

…trist dar foarte adevarat …

Mi Ciornea
Vizitator

De citit…

valdrian
Vizitator
ROST… cu adevarat . Cand te desparti de cineva,incerci o vreme ca sa iti dai seama daca a fost din vina ta sau din vina celuilalt. Insa atunci cand constiinta te mustra ,timpul devine cel mai eficient medicament pentru dobandirea ratiunii. O data cu ratiunea vine si adevarul care te face sa nu mai cauti nici un raspuns si sa iti doresti doar gasirea solutiilor. La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit si nervos te mai uiti o data incruntat in urma, ii intorci spatele si pleci. Cat tine entuziasmul, noua tara iti provoaca… Mai departe»
trackback

[…] electrice sau vor folosi mai mult bicicleta și trenul… Ce mai România mea și-a găsit Rostul de care amintea Dan Puric  și va deveni țara în care va curge lapte și miere după plecarea lui băse cu echipa lui […]

ileana clonta
Vizitator

cuvinte frumoase,unde se poate cumpara cartea?

Stelian Gombos
Vizitator
Dan Puric – o întruchipare a providenţei divine în minţile şi sufletele oamenilor Motto: “Demnitatea creştină nu este a chipului omului în om, ci este demnitatea chipului lui Dumnezeu în om”- Dan Puric. Cu ajutorul lui Dumnezeu am participat la lansarea cărţii “Cine suntem”, am participat la numeroase conferinţe, la cele două spectacole cu mesaj profund creştin – “Don Quijote” şi “Visul”, l-am ascultat la diferite emisiuni de radio şi televiziune, la care a fost invitat, i-am citit într-o noapte cartea, şi din toate am rămas cu aceeaşi concluzie: aceea că Dumnezeu – Bunul şi Sfântul – ne trimite câte… Mai departe»
Stelian Gombos
Vizitator
La Mulţi şi Fericiţi Ani, iubite maestre Dan Puric, cu prilejul zilei de naştere!… Vorbind în câteva cuvinte sărace dar sincere, omagiale şi aniversare, despre cel care s-a născut la 12 februarie anul 1959 în ţinuturile Buzăului, mai exact, pe Valea Siriului, la Nehoiu, voi susţine că actorul, regizorul şi mărturisitorul creştin Dan Puric stabileşte de la bun început identitatea sa cu lumea şi cu el însuşi printr-o cunoaştere absolută, autentică şi nefăţarnică. Aş spune că anticipează esenţialitatea sensibilităţii şi a sensibilizării, prin propria-i sensibilitate, surprinzând, totodată, prin structura raţională a ideilor, create chiar de substanţa artistică pură, esenţă rară,… Mai departe»
wpDiscuz