106 – 2008
106 – 2008 sunt două repere în timp care definesc la acest moment o realitate trecută şi una care se crează sub ochii noştri. În anul 106 se încheia o confruntare sângeroasă între două puteri – cea covârşitoare a Imperiului Roman şi cea agasantă a tânărului regat dacic.
Au trecut mai bine de 1900 de ani de la aceste evenimente şi încă nu putem uita pe acei conducători care au reuşit cu iscusinţă şi curaj să adune în jurul lor triburile de daci şi să creeze un pol de putere atât de deranjant pentru colosul roman. Că a fost curaj sau nebunie din partea unui conducător cum a fost Decebal, asta rămâne să judece fiecare în parte. Ceea ce a rămas cu siguranţă este faptul că acţiunile, ambiţiile şi credinţele sale au fost cele care au creat istorie acum nouăsprezece secole şi au influenţat destinele oamenilor de pe un întreg continent.
Adversarul de atunci – Imperiul Roman, l-a avut în frunte pe Traian, un conducător la fel de iscusit, brav şi încercat pe cămpurile de luptă. Nu e de mirare că atunci când a pornit pe calea confruntării directe cu Decebal, a folosit din plin impresionantele resurse ale Imperiului roman atât în ceea ce priveşte trupele cât şi logistica de război. A construit un pod peste Dunăre şi a pornit temeinic să cucerească nucleul puterii dacilor – zona intracarpatică.
Odată trezită „acvila” romană, nu a putut fi oprită de către „lupul” dacic, care în nici un caz nu a fost lipsit de curaj sau pricepere în arta războiului.
Conflictul s-a terminat aşa cum ştim azi, cu înfrângerea dacilor şi formarea noii provincii romane Dacia. Că a fost bine sau rău ar trebui să răspundă cei care au rămas pe aceste meleaguri în urmă cu 1900 de ani si au continuat să trăiască în noua provincie sub noii stăpâni. Acum în 2008 putem doar să ne aducem aminte şi să încercăm să acceptăm istoria aşa cum a fost ea şi să nu uităm că vrem sau nu ceea ce a urmat după evenimentele din 106 şi-a lăsat amprenta pe ceea ce suntem azi.
În acest spirit s-a format la Cluj-Napoca, grupul de reenactment pentru epoca antică TERRA DACICA AETERNA, fapt care merită salutat acum la cumpăna dintre ani. Nu doar pentru că sunt primii din România care au astfel de preocupări, îi face demni de atenţia Dv., dar şi efortul de a reuni şi păstra în armonie în interiorul unei organizaţii cele două aspecte aparent contrare – cel dacic şi cel roman. Îi salutăm aici pe acesti entuziaşti în păstrarea trecutului nostru şi le dorim reuşită şi pe mai departe în ceea ce fac.
Fie ca „terra dacica” să fie „eternă” în inimile noastre.
Presedinte: Cristian Aurel Roman
Acest intermezzo cultural a aparaut si in newsletter-ul Procom.
.