Văd că unii stau cu morcovul în fund de la micile cutremurele de astăzi din Emilia-Romagna, Italia. Chiar nu înțeleg de ce oameniilor le este frică de niște fenomene naturale, dar nu le e frică că își grăbesc singuri drumul spre moarte, mulți își cumpără produse gen țigări, alimente dăunătoare, droguri care inevitabil îi duce mai repede spre alte lumi, dar când e un mic cutremur toți se impacientează că vor muri..
Văzând acest filmuleț mi-am amintit de frumosul Lăbuș – ciobănescul mioritic al lui bunicu otrăvit de niște români tâmpiți care nu au avut altceva mai bun de făcut decât să omoare un câine care apăra prea bine zona.
Stresuri cu atestatul..(eu în plan îndepărtat pregătit de făcut frunzulițe de stejar din ciocolată pentru tortul care mi-a picat la atestat)
Am fost noi cei din clasa a XII-a de la Grupul Școlar Economic, Administrativ și de Servicii, Alimentație Publică și am în Istoria Liceului așa cum se poate vedea din fotografii și din filmuleț! Aceste poze apar și în prezent pe holuri de pe Emil Isac. Nu știu voi ce trăiri aveți, dar eu când revăd aceste fotografii parcă le-am făcut de curând.
Disciplina totală din Armata Română sau din Societatea Românească. (foto gsp.ro)
Oare până când societatea de la noi o să accepte penibilul spectacol oferit de curații noștri politicieni? Am rămas cu un gust amar să văd că ne lăudăm cu rahaturi..cum sa te lauzi cu mașini vechi de 10-20 de ani din armata română, iar altele expirate sau donate de NATO care au fost folosite pe nu știu unde. Ce mândrie trezește în unii oameni așa ceva. mie personal îmi crează o stare de greață că iar suntem penibili.
Intrarea restaurantului Casa Roberto
Astăzi am avut parte de o zi foarte frumoasă în Valencia. Alături de nişte colegi de facultate ne-am hotărât să mergem la restaurantul – Casa Roberto – unde se face cea mai bună Paella din lume dacă e să ne luam după premiul câştigat de această locaţie plus alte premii câștigate an de an. Locația este foarte primitoare, un restaurant pot să zic de lux, chiar dacă mai au puțin de lucru la serviciile oferite străinilor.
A venit din munți un vultur
Și ne-a zis: -„Români eroi,
Știu un print viteaz și tanar
Ce-ar veni cu drag la voi,
Dacă vreți vi-l dau ca Vodă”.
Noi cu toții: -„Să ni-l dai”.
Și ne-a dat pe Vodă CAROL,
Într-o zi de 10 Mai.
