Fotografie

Fotografia EUROPEA 2011

În data de 7 mai 2011 (scuze că postez doar acum) am participat la o parte din manifestările celei de-a 6 ediție a Festivalului de Fotografie – Fotografia EUROPEA 2011 de la Reggio Emilia. Ca la orice expoziție se găsesc lucrări pentru toate gusturile.. Personal unele erau foarte slăbuțe, dar cum gusturile nu se discută nu dau nici un nume. În schimb menționez autorii ale căror fotografii mi-ai încântat ochii și inima. Cel mai mult mi-a plăcut Paolo Roversi care deși vroia să devină poet a devenit un fotograf de renume mondial.
Îmi place simplitatea fotografiilor lui, subiecte majoritatea fiind persoane cu o privire pătrunzătoare care trecea prin aparatul foto și prin fotograf. Lumina unicului bec folosit în studioul sau dă o căldură unică fotografiilor lui PAOLO ROVERSI. L-am cunoscut și personal și am rămas impresionat de simplitatea, căldura șo respectul pe care îl poartă față de oameni. Diferența dintre fotografi și pozari cum zicea și el constă în aceea că fotografii pun și inima-suflet în fotografiile lor, în schimb pozarii sunt doar niște mașinării. Ca să fac o comparație cu ce este la noi, pozarii care sunt cunoscuți au un caracter asemănător maneliștilor, așa cum se poate vedea din respectul arătat semenilor lor. Chiar dacă a lucrat cu multe persoane cunoscute, Paolo, lucrează în permanență în studioul lui cu 7-25 de specialiști, dar fără a avea aere de șef, se lucrează în echipă, se dezbat idei..se închid în acel mediu de creație.
Deoarece fotografia este o reflectare a fotografului, dar și un limbaj de comunicare între subiect și fotograf, care pot sau nu să transmită un mesaj și lumii din exteriorul studioului. Cert este că Paolo Roversi este un fotograf de studio în cea mai mare măsură, deoarece îî place să se închidă în micul lui studio, detașându-se de lume de materie, chiar pierzîndu-și conștiința uneori, și e pe deplin satisfăcut când fotografiile mentale nu ies la fel ca și cele pe hîrtie. Este un pictor care scrie cu lumină pe hîrtie și care încearcă să aducă frumosul în plin plan. Mai multe detalii despre acest fotograf romantic cum se caracteriza el, găsiți pe site-ul personal: Paolo Roversi.

Un alt fotograf care mi-a plăcut mult a fost Nino Migliori care a prezentat imagini de la 2 abatoare. Unul mic din Palermo și unul mai mare de lîngă Modena.Dacă nu ați citi prezentarea lucrărilor lui sunt sigur că puțini și-ar da seama că este vorba de carcasele unor animale, diverse părți și organe care sunt modificate într-o asemenea manieră încât se trece de imaginea generală pe care o avem despre animalele moarte, bucățile însângerate de carne și oase devin un chihlimbar-rubiniu plăcut. Această prezentare vizionară a resturilor de animale am mai întâlnit-o și anul trecut la Festivalul din Savignano pe Patrizia Zelano.

Acelea aveau alt mesaj, de oripilare, de degradare profundă din toate punctele de vedere așa cum se poate vedea și în exemplul de mai sus. În schimb fotografiile lui Nino transformă lumea sângerie într-o lume mai dulce, dar totuși puțin excitantă datorită culorilor acestora. Fotografia neorelistă a lui Nino Migliori e artistica dar nu pitorescă. Din păcate site-ul oficial e în construcție dar găsiți alte site-uri fotografii realizate de Nino Migliori, gen photographers.it ș.a.

Dacă puteți vă recomand să participați anul viitor la acest festival foarte renumit – Fotografia Europea..

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments