Vacanta de vara 2012 – Transfagarasan

Așa cum vă promiteam într-un post anterior despre vacanța de vară din acest an voi începe detalierea turului pe care l-am făcut prin România. Voi detalia de la plecare până la primul popas pe care l-am făcut la Curtea de Argeș via Transfăgărășan.

Plecarea a fost din Cluj-Napoca cu Șomâcul lui Teo (porecla Skodei Fabia din cauza culorii gri asemănătoare șomâcului) prin Turda – Ocna Mures – Aiud – Alba Iulia – Sebes – Miercurea Sibiului – Sibiu – Avrig – Porumbacul de Jos – Cârțișoara – Transfăgărășan – Lacul Bâlea  – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș

Prima parte a călătoriei nu a fost foarte spectaculoasă având în vedere că am trecut de multe ori pe tronsonul Cluj-Alba-Sibiu…Partea frumoasă a început la Cârțișoara, un sătuc parcă încremenit în timp, dar cu un aer boem și curat.

Eu la intrarea Muzeului Badea Cârțan

Ce se poate face aici? Păi pe lângă natura din jur nu trebuie să ratați Muzeul lui Badea Cârțan – Bill Gates din România! De ce spun asta păi acest român adevărat a cărat cu desaga lui și în opinci peste 200.000 de cărți pentru trebuințele elevilor, preoților, învățătorilor și țăranilor.

El a fost unul dintre cei care au răspândit cartea românească prin satele din Țara Făgărașului. Badea Cârțan s-a născut la 24 ianuarie 1849, în casa unor țărani săraci, foști iobagi pe moșia contelui Telechi.Copil fiind a reținut ca pe o datorie sfântă cuvintele pe care i le-a adresat tatăl său: “băiete, să ții la neamul nostru românesc, ca la ochii din cap”. Generos și pătruns de un nobil simțământ patriotic a donat statului român, pentru Războiul de Independență de la 1877-1878, 1200 oi, păstrându-și pentru el doar 30 de oi! Oare câți dintre noi ar putea să facă asta pentru poporul român? A avut o mulțime de prieteni și oameni de valoare ca Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Georce Coșbuc, Octavian Goga, Aurel Vlaicu, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Spiru Haret, Ion C. Brătianu, regele Carol I ș.a.

Opincile și brâul lui Badea Cîrțan

A călătorit mult atât în țară cât și în străinătate, a vizitate de 3 ori Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian, a mai fost în Franța, Belgia, Spania, Ierusalim ș.a. La prima călătorie în Roma, în 1896,  s-a culcat la Columna lui Traian, iar dimineața a fost găsit de către sergentul din zonă care a exclamat pli de mirare: “A căzut un dac de pe columnă”, deoarece îmbrăcămintea lui semăna foarte mult ce a dacilor sculptați pe columnă. Badea Cîrțan a murit la data de 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia, pe pământ românesc cum și-a dorit. Pe crucea acestuia se află următoarea inscripție: “Aici doarme Badea Cîrțan visând întregirea neamului său”.

Eu cu Teo la Bâlea Lac și în spate Transfăgărășanul

După această oprire am pornit frumos spre Transfăgărășan. Drumul nu este foarte rău, dar nici nu cred că cineva vrea să meargă repede pe acest traseu unde la tot pasul ar cam trebui să te oprești pentru o gură de aer curat și pentru o fotografie superbă.. Oricum este dezolant dezinteresul autorităților pentru acest obiectiv turistic Unic în Europa. De când a fost inaugurat nu s-a mai făcut nimic, parapeții, coșurile de gunoi tot așa sunt de pe vremea lui Ceaușescu. Păcat!

La Bâlea Lac sunt multe tarabe cu produse tradiționale sau mai puțin. Oricum dacă săpați bine găsiți și produse de calitate cum ar fi brânza de burduf în cetină de brad, Bulz, siropuri, cârnați uscați, fructe de pădure ș.a.

Să dăm și câteva date istorice despre acest traseu construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munți. Inaugurarea a avut loc în data de 20 septembrie 1974.

Drumul DN7C – Transfăgărășan începe în Comuna Cârțișoara de pe DN1 între Sibiu și Brașov și se termină în comuna Boscov din Județul Argeș în apropierea orașului Curtea de Argeș și Pitești. Lungimea acestuia este de 151 km.

Transfăgărășanul este pe locul al doilea ca altitudine (2042 m lângă Lacul Bâlea) în România după șoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munții Parâng care va fi deschisă pentru publicul larg în noiembrie 2012.

Transfăgărășanul trece peste 830 podețe, 27 viaducte; pentru construcția lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea și multe alte materiale de construcții. Zona montană înaltă a DN7C este deschisă pentru circulația rutieră doar în perioada iulie-octombrie a fiecărui an, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar dezăpezirea lui este nepractică. În restul anului, pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar până cel mult la cabana Capra (kilometrul 104 – Piscu Negru, județul Argeș), iar pe cel nordic până la Bâlea-cascadă (kilometrul 131). Chiar și în timpul verii, traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje, iar limita de viteză este impusă la 40 km/h. (date preluate de pe Wikipedia)

Este super peisajul, mi-a plăcut că nu prea sunt maneliști care să nu respecte regulile de circulație. Am ajuns sus la Bâlea Lac unde ne-am oprit să luăm prânzul – ojina:D Am mâncat foarte bine la Cabana Bâlea Lac și am rămas plăcut impresionat să văd o mulțime de străini în jurul meu, italieni, nemți, austrieci, polonezi, unguri ș.a. Oricum acesta se include în categoria circuite ieftine, dar în același timp spectaculoase.

Eu la Barajul Vidraru

Cum călătorului îi stă bine cu drumul am pornit spre Curtea de Argeș via Barajul de la lacul Vidraru. O construcție superbă pe care v-o recomand de asemenea să o vizitați. Puteți chiar să mergeți cu vaporașul pe lac până la ora 18.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică.  Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.
Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960. Pentru această realizare, au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și de asemenea au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.

La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.

Statuia lui Prometeu cu fulgerul în mâini care reprezintă simbolul electricității, de aici și denumirea de statuia (zeiul) electrictății. A fost contruită de către sculptorul Constantin Popovici în anul 1965.

Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran, poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată de 220 MW.

Din păcate nu ne știm vinde așa cum trebuie și aceste locuri superbe ar putea aduce mult profit atât localnicilor cât și țării. Dar să sperăm că într-un timp cât mai scurt această situație se va remedia. Totuși avem o țară frumoasă care merită vizitată!

Puteți să apelați cu încredere la oferte vacanta de la agentia KaraTravel dacă doriți să călătoriți în țară sau peste hotare.

Am ajuns și la Curtea de Argeș unde ne-am cazat la Pensiunea Matrix unde condițiile au fost ok. Singurul reproș pe care l-aș avea ar fi bordura de la dus care este chiar în fața chiuvetei, nu poți să te speli calumea pe dinți, față etc fără să fi incomodat de aceea bordură care delimitează cabina de duș.

Vacanță plăcută!.