Obezitatea şi publicitatea – I

Sursa foto: sxc.hu

Având în vedere că este vorba de un subiect foarte complex vor exista 3 posturi pe această temă. Mai jos puteți urmări prima parte.

Reclamele şi mesajele publicitare – dictatorii obiceiurilor alimentare ale oamenilor!

Zilnic, prin mesajele şi reclamele din pauzele de publicitate, ni se impune fără să realizăm, un anumit comportament alimentar, total nesănătos, ceea ce a dus la creşterea alarmantă a cazurilor de obezitate în ultimii ani. Aproape 40% dintre români sunt supraponderali, iar dacă nu intervenim în educaţia copiilor care sunt cei mai uşor influenţabili de spoturile publicitare, numărul cazurilor de obezitate va creşte în continuare. Obezitatea este o boală care se răspândeşte tot mai mult şi care provoacă decese. Tendinţa de creştere este cu atât mai înspăimântătoare cu cât mai nou afectează nu doar adulţii dar şi copiii. Obezitatea se datorează activităţii fizice tot mai reduse şi consumului prea mare de alimente bogate în grăsimi şi zahăr. Autorităţile specializate în domeniul alimentar sunt de părere că acumularea de mesaje comunicate copiilor prin intermediul publicităţii la alimente  nesănătoase, este o cauză importantă a consumului de alimente nesănătoase. În fiecare zi copiii văd aproximativ 15 reclame la alimente, iar mai mult de 95% dintre acestea promovează produse bogate în grăsimi, zahăr şi sodiu. Mai mult decât atât, reclamele la produse nu tocmai sănătoase îmbracă o imagine pozitivă. Se promovează gustul bun şi majoritatea comunică bucurie, voie bună şi sunt ”cool”. Mesajele publicitare influenţează opţiunile alimentare ale unui copil într-o măsură mai mare decât pe cele ale adulţilor. Acesta începe să distingă ideea de promovare a unui produs, deci semnificaţia de mesaj publicitar, în jurul vârstei de patru ani. Până în jurul vârstei de 10-11 ani, cei mici nu pot identifica alimentele „rele“, deci nu pot face alegeri sănătoase, potrivit psihologilor. Astfel, obiceiurile alimentare ale copiilor sunt dictate de cele din familie şi de mesajele publicitare până aproape de vârsta adolescenţei. Influenţa reclamelor la diferite tipuri de alimente asupra modului de hrănire a fost unul dintre obiectivele unei cercetări realizate de către Universitatea Yale. Au supus experimentului atât copii cât şi adulţi şi au luat ca unitate de măsură cantitatea de gustări consumate atât în timpul pauzelor publicitare cât şi după ce acestea nu mai erau difuzate. Cercetarea testează ipoteza potrivit căreia expunerea la publicitate referitoare la mâncare, din timpul vizionării diferitelor programe, contribuie la fenomenul obezităţii prin faptul că te îndeamnă să ciuguleşti orice aliment disponibil, nu doar celui care i se face reclamă, iar efectul nu are legătură cu foamea sau cu alte influenţe de natură conştientă. Studiul asupra copiilor a evidenţiat faptul că au consumat cu 45% mai mult atunci cand erau expuşi reclamelor la alimente difuzate în timpul unor desene animate. Dar copii sunt pofticioşi şi imită cu mare uşurinţă ceea ce văd în jurul lor, astfel că pentru date mai concludente au fost analizaţi şi adulţii. Studiul s-a efectuat asupra a 98 de studenţi, de diferite etnii şi rase, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Participanţii, dintre care 72 erau de sex feminin şi 43 de sex masculin, au fost rugaţi să vizioneze un serial de comedie de 16 minute, care includea două pauze publicitare de câte 4 minute fiecare. Studenţii au fost împărţiţi pe trei grupe şi au fost puşi să urmărească reclame la alimente şi băuturi care sugerau gustarea asociată cu buna-dispoziţie şi distracţie (produse fast-food, băuturi carbogazoase, dulciuri), reclame care conţineau mesaje nutriţionale (sucuri de portocale, cereale, mic-dejun instant) şi reclame la produse nonalimentare. Participanţilor li s-a spus că vor fi intervievaţi la final cu privire la filmul care li s-a prezentat şi nu li s-a menţionat nimic despre calupurile publicitare. După vizionare, pentru completarea unui chestionar, au fost invitaţi în altă încăpere în care pe masă erau puse diferite gustări (fructe, legume, alune, cereale, chipsuri) şi s-a înregistrat tipul gustării şi cantitatea consumată de către fiecare participant la acest experiment. Analiza datelor a evidenţiat faptul că reclamele la produse alimentare influenţează comportamentul de hrănire al oamenilor iar efectul este mai puternic asupra bărbaţilor şi asupra celor aflaţi la dietă. S-a arătat deasemenea faptul că reclamele de acest gen au influenţă încă un anumit timp după vizionare, iar participanţii nu sunt contienţi de acest lucru. Fiecare dintre cele trei grupe a consumat cu precădere tipul de aliment pe care l-a văzut în reclamă, neţinând cont neapărat de un anumit brand. Teoriile social-cognitive sugerează faptul că reclamele care promoveză alimente au efect direct asupra comportamentului alimentar al oamenilor care se produce la nivelul inconştinent al acestora. Studiile au arătat faptul că reprezentarea mentală este activată mai întâi în manieră subtilă iar apoi, aceasta declanşează efecte la nivel incontinent şi neintenţionat.  Oricum studiile anterioare au demonstrat că prin anumite modalităţi de stimulare externă, fără intenţia voită a persoanei, aceasta poate manifesta un schimbări de comportament precum agresiune, loialitate, bunătate, milă, obrăznicie etc. Mecanismul prin care se produce modificarea comportamentală este datorat asocierii dintre percepţia unui anumit comportament (care activează reprezentarea) cu oameni care se comportă în mod asemănător. Tot acest mecanism creează nu doar tendinţa oamenilor de a imita, dar şi pe cea a copiilor de a învăţa..